DIABETUL MELLITUS: Sindrom curabil




O cititoare m-a rugat să scriu despre diabet. În acest articol dau curs acestei rugăminți.

În primul rând doresc să explic câteva noțiuni generale necesare înțelegerii așa-zisului diabet. Insulina este un hormon produs de pancreas, mai precis ea este produsă de Insulele lui Langerhans aflate în pancreas. Pentru a înțelege mai bine procesele legate de insulină putem să ne imaginăm că insulina este cea care menține deschisă ușa celulei pentru ca prin această ușă să pătrundă zahărul. Celula are nevoie de zahăr pentru a crea energie vitală. Glicemia este cantitatea de zahăr din sânge. Glicemia se măsoară de obicei în miligram pe decilitru. Abrevierea acestei măsurători este: mg/dL. Glicemia este considerată de medicina scolastică a fi normală atunci când ea mai mică de 100 mg/dL, înainte de masă, și mai mică de 140 mg/dL, după masă. Medicina scolastică consideră că diabetul este starea în care glicemia este mai mare de 126 mg/dL, înainte de masă, sau este mai mare de 200 mg/dL, după masă. Unii medici avansează alte cifre. Spre exemplu, unii medici spun că după masă o glicemie de 400 mg/dL ar fi o glicemie normală.

Medicina scolastică consideră că diabetul ar fi o boală incurabilă care ar produce sechele patologice în tot organismul și deci afectează: ochii, picioarele, creierul, psihicul, pielea, inima, sistemul cardio-vascular, ficatul, plămânii, sistemul nervos, rinichii, funcția sexuală și dinții. Medicina scolastică este de părere că această boală incurabilă s-ar putea doar trata. Ea recomandă trei tipuri de tratamente și anume: tratament oralo-medicamentos, tratament cu insulină și tratament combinat din celelalte două tratamente. Tratamentul medicamentos constă din consumul oral al următoarelor medicamente: metformină, sulfoniluree, tiazolidinediona, meglitinide, gliptine și flozine. Tratamentul cu insulină constă de obicei din injectarea a două timpuri de insulină și anume: insulină cu acțiune rapidă și insulină cu acțiune lentă.

Nu este bine să ai o glicemie ridicată pe termen îndelungat, însă de obicei sechelele patologice sus-menționate nu sunt produse nicidecum de o glicemie ridicată, ci de tratamentele medicinei scolastice. În rândurile de mai jos îți voi argumenta această aserțiune. Toate medicamentele sus-menționate au reacții adverse și efecte foarte grave asupra organismului uman. Pentru a te convige de faptul că toate medicamentele sus-menționate au reacții adverse și efecte foarte grave asupra organismului uman poți citi prospectul medicamentului respectiv. Reacțiile adverse și efectele foarte grave ale acestor medicamente dovedesc cu prisosință că ele nu pot fi adecvate pentru a trata vreo boală. Tratamentul cu insulină este și el un tratament dezastruos pentru organism. Efectele cele mai ușor vizibile ale acestui tratament sunt următoarele:

. Hipo- și hiperglicemie. Hipoglicemia poate conduce la o comă în urma căruia pacientul poate muri. Hiperglicemia este în fapt o glicemie ridicată în sânge.
. Tulburări de vedere. Chiar la începutul tratamentului cu insulină vei remarca tulburări de vedere.
. Edeme. Chiar la începutul tratamentului cu insulină se vor produce edeme. Edemele sunt acumulări excesive de lichid seros în spațiile intercelulare ale organelor și cele ale țesuturilor.
. Creșterea greutății corporale.
. Infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale. Acestea se pot produce ca urmarea a creșterii greutății corporale.
. Alergie la insulină. Aceasta se manifestă sub formă de prurit, umflături și mâncărime. Ele se pot agrava ceea ce va produce reacții adverse în întreg corpul sub formă de prurit, tulburări respiratorii, scăderea tensiunii arteriale, tuse uscată și șoc. Toate aceste reacții pot conduce la moarte.
. Infecții, perle cheratozice, lipohipertrofie și plăgi dureroase. Toate acestea apar în jurul locului injectat.

Aceste efecte sunt o dovadă certă a faptului că organismul uman suferă și deci tratamentul cu insulină este dezastruos pentru trup. Pe lângă aceste efecte mai apar și acelea ce se petrec în interiorul organismului uman. Acestea sunt mai greu de remarcat pentru pacient.

După cum am menționat, medicina scolastică este de părere că diabetul ar fi o boală incurabilă, dar care s-ar putea trata în modul sus-menționat. Tratamentele scolastice pot doar agrava boala însă nu o pot trata. Diabetul nu este o boală incurabilă, ci este numai un simptom curabil. Cauzele principale pentru care pancreasul nu mai poate produce insulină în mod suficient sunt următoarele:

1. Epuizarea pancreasului. Această epuizare are loc la cei ce consumă alimente cu index glicemic mare pe timp lung. Alimentele cu index glicemic mare sunt următoarele: zahărul industrial, toate alimentele ce conțin zahăr industrial și mierea. Alimentele cu index glicemic mic sunt următoarele: ciuperci, legume, leguminoase, fructe, produse din cereale integrale, semințe și cartofi. Alimentele cu index glicemic mare face ca pancreasul să producă în mod rapid și pe termen scurt multă insulină. Producerea în mod rapid și pe termen scurt a unei cantități mari de insulină conduce la epuizarea pancreasului.

2. Insulele lui Langerhans acoperite cu grăsime. Consumul produselor din carne conduce la acoperirea acestor Insule cu grăsime ceea ce face ca ele să nu mai poată produce insulină în cantitate suficientă sau chiar deloc.

3. Insulele lui Langerhans acoperite de chisturi. Chisturile sunt de obicei acumulări de substanțe toxice pe care organismul le depozitează în interiorul corpului. Organismul elimină toxinele din organism de obicei prin defecație, urinare și transpirație, însă alteori le depozitează în interiorul sau exteriorul organismului pentru a le elimina în timp. Dacă organismul deține destulă energie vitală, chisturile se dezintegrează în timp de la sine.

În consecință, diabetul nu este o boală incurabilă, ci este doar un sindrom curabil. Este bine să știi câtă insulină mai poate produce pancreasul tău. Sunt absolut sigur de faptul că medicul tău nu ți-a spus metoda prin care să cunoști această informație. De aceea îți spun eu. Deoarece eu nu cunosc cazul tău individual, deci nu cunosc nici diagrama cu glicemia și nici tratamentul pe care îl urmezi, îți voi oferi un exemplu principial pe care îl poți adapta la cazul tău.

Presupun că îți faci injecții cu insulină rapidă și insulină lentă. Presupun că ai făcut de dimineață o injecție cu insulină lentă. Presupun că la ora 20:00 ai servit cina și după cină ar trebui să faci 5 unități de insulină rapidă pentru ca în cam două ore să ai o glicemie de cam 100 mg/dL. Injectează numai 3 unități de insulină rapidă! La ora 22:00 îți iei glicemia și în mod teoretic ar trebui să ai 140 mg/dL. Nu mai mânca absolut nimic timp de 24 de ore. A doua zi dimineață nu mai injecta insulină lentă. În aceeași zi, la ora 22:00, îți iei glicemia și presupun că ai 120 mg/dL. În acest caz, pancreasul produce o unitate de insulină la fiecare 24 ore. Dacă ai 100 mg/dL, pancreasul produce două unități de insulină în 24 ore. Oricum ar fi situația vei observa prin experimentare și în regie proprie faptul că pancreasul produce insulină și deci nu poate fi bolnav.

Acum să îți spun pe scurt cum te poți vindeca în regie proprie de diabet. Ajunează! Altfel spus nu mai mânca absolut nimic până când ajungi la o greutate optimală. Greutatea optimală este greutatea la care pancreasul va începe să funcționeze. Ea este cu cam 15 kg mai mică decât greutatea recomandată de medic. Îți calculezi greutatea recomandată și scazi din ea 15 kg. În felul acesta afli greutatea optimală. Exemplu: pentru un om cu o înălțime de 1,75 m, greutatea recomandată este de cam 70 kg. Aceasta înseamnă că greutatea optimală este de 55 kg. În timpul ajunării este bine să bei multă apă. Recomand între 1,5 -2,5 kg de apă zilnic. Consumul unei cantități mari de apă detoxifică organismul astfel încât eventualele chisturi de pe pancreas dispar. După ce ai ajuns la greutatea optimală mănâncă numai alimente cu index glicemic mic și bea multă apă. Recomand între 1,5 -2,5 kg de apă zilnic. Înainte de a bea apă recomand să consumi o lingură de semințe de in. Pentru a te adapta mai bine la ajunare, înainte de a ajuna, poți să consumi mâncare în care se regăsesc doar atâți carbohidrați cât poți procesa. Exemplu: dacă pancreasul produce 1 unitate de insulină, atunci poți consuma o felie de pâine din cereale integrale sau un măr sau o pară pe zi. După câteva zile poți renunța întru totul la a mai mânca. Pe timpul adaptării la ajunare și în timpul ajunării nu mai injecta insulină și nu lua niciun fel de medicamente.

Acum doresc să îți spun faptul că ajunatul poate produce în primele trei zile simptome precum: slăbiciune, dureri de cap, amețeală, depresie și foame ceea ce va fi greu de suportat. În plus, după ajunare este posibil să se producă efectul „Yo-Yo”, adică să atingi în timp o greutate mai mare decât cea anterioară. Cel mai bun lucru de făcut în această situație este să practici spiritualitatea. Practica spirituală cuprinde meditația, posturile corporale și respirația conștientă. Dacă ajunezi și practici spiritualitatea vei intra în stare autotrofică, nu vei mai avea probleme cu simptomele respective și nici efectul „Yo-Yo” nu se va mai produce. Am descris practica spirituală și autotrofia în cartea mea intitulată „Dumnezeu: Conștiința Infinitului”. Dacă vei face așa cum ți-am spus te vei putea vindeca în cam în 6 luni! Durata de vindecare depinde de diferența de greutate dintre greutatea actuală și greutatea optimală, de viteza cu care corpul scade în greutate și de rata metabolică. Pe perioada ajunării, corpul scade în greutate cu cam 200-300 de grame pe zi. Viteza cu care corpul scade în greutate depinde de rata metabolică. Dacă vei practica spiritualitatea, greutatea trupului se va opri din scădere exact la greutatea optimală. Rămânerea la greutatea optimală pe termen mai lung conduce la regenerarea trupului.

Fii absolut sigură de faptul că te vei vindeca în acest mod!

Îți doresc multă sănătate!

Autor: Mihail Ispan
16.11.2020