ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI: Hipnoza regresivă



Nicoleta C. a pus următoarea întrebare:

„Despre hipnoza regresivă și anume: cât la sută din informațiile aflate în hipnoză pot fi reale și nu o fabulație a minții?”

Voi împărți explicația în următoarele subcapitole:

. Niveluri de conștiință
. Hipnoza regresivă
. Caracterul regresiv al spiritului
. Comportamentul gândurilor
. Concluzii

1. Niveluri de conștiință

Hipnoza și starea hipnotică se poate înțelege mai bine dacă înțelegem conștiința și nivelurile de conștiință. De aceea este bine să aruncăm un spot de lumină asupra conștiinței și nivelurilor de conștiință.

Conștiința este un fenomen continuu și nu discontinuu. Deoarece mintea funcționează pe diviziune și înțelege un fenomen mai repede și mai bine dacă fenomenul respectiv este divizat în componentele sale, voi diviza conștiința în: conștiință divină, conștiință cosmică, conștiință spațială, conștiință corporală, subconștientul și inconștientul.

Paradoxul este contradicție. Dualitatea se manifestă prin faptul că un fenomen deține două subcomponente ce par a fi opuse.

Conștiința divină se află pe cel mai înalt nivel de conștiință. Ea este infinită, lipsită de paradox și de dualitate. Conștiința cosmică este infinită, lipsită de paradox și duală.

Conștiința spațială este limitată, parțial paradoxală și duală. Ea se află pe nivelul de conștiință în care ființa umană este conștientă de spațiul său de acțiune, de formele și fenomenele din acest spațiu și de evoluția lor în timp. Conștiința corporală este limitată, plină de paradoxuri și duală. Ea este acel nivel de conștiință în care ființa umană este conștientă de trupul său. Subconștientul este spațiul intermediar dintre conștiința corporală și inconștient. Inconștientul este spațiul spiritual în care se află cel mai redus grad de conștiință. Nu există lipsă totală de conștiință! Chiar și în inconștient există o licărire de conștiință.

Ființa umană deține capacitatea de a accesa toate aceste niveluri de conștiință. Nivelul de conștiință al unui om nu este o stare statică, ci una dinamică deoarece acest nivel poate varia în timp. Cu cât nivelul de conștiință crește, cu atât se reduce subconștientul și inconștientul. Pe nivelurile înalte de conștiință nu există subconștient și nici inconștient.

În stare de meditație, nivelul de conștiință crește. Nivelul de conștiință al unui om mediu aflat în stare trează variază între conștient și subconștient datorită îndoctrinării care este în fapt o stare hipnotică. Nivelul de conștiință al omului mediu aflat în somn variază între subconștient și inconștient.

Reținem următoarele: Nivelul de conștiință al unui om mediu aflat în somn variază între subconștient și inconștient.

2. Hipnoza regresivă

Termenul de „hipnoză” derivă din cuvintele antice de origine greacă „hypno” și „osis”. Termenul „hypno” înseamnă „somn”, iar termenul „osis” înseamnă „stare”. În consecință, starea hipnotică este o stare de somn sau una asemănătoare acesteia. În concepția modernă, starea hipnotică este o stare de transă indusă în mod artificial în care gradul de sugestibilitate al persoanei hipnotizate este foarte mare.

Hipnoza este un proces extrem de periculos pentru un pacient. Periculozitatea ei constă în faptul că hipnotizatorul poate introduce în subconștientul sau în inconștientul hipnotizatului o ancoră de sugestibilitate. Această ancoră de sugestibilitate poate fi oricând accesată și activată de hipnotizator. În acest mod, hipnotizatorul poate da comenzi hipnotizatului. Comenzile hipnotizatorului sunt atât de puternice încât hipnotizatul trebuie să le execute. În felul acesta, hipnotizatul devine sclavul mental al hipnotizatorului.

Există mai multe relatări credibile ale unor ucigași care au susținut timp îndelungat faptul că în momentul în care au săvârșit crima nu erau ei înșiși deoarece ei nu își mai puteau coordona în mod conștient trupul. În aceste relatări, printre altele, se spune că ei s-au supus unor ședințe de hipnoză. În aceste relatări există o legătură evidentă între ședințele de hipnoză și simțământul criminalilor că în timpul crimei nu erau ei înșiși, ceea ce poate însemna că acești criminali ar fi putut primi comenzi de la hipnotizatorii ce le-au implatat în subconștient sau în inconștient ancore de sugestibilitate.

Ancora de sugestibilitate poate fi distrusă prin conștientizarea subconștientului și al inconștientului. Aceasta se poate face prin meditație profundă pe termen de mai multe luni sau chiar în decurs de ani. După ședința de hipnoză se obișnuiește să se poarte o discuție cu pacientul. Această discuție o putem numi conversație conclusivă. În această conversație conclusivă, dar și în starea de hipnoză, pacientul poate relata informații sensibile din viața sa, ceea ce face să ofere câmp de atac unor persoane răuvoitoare și dușmănoase. Serviciile secrete își obțin de multe ori informațiile lor inclusiv de la cei ce oferă servicii de hipnoză. În schimbul acestor informații, serviciile secrete oferă protecție hipnotizatorului.

Se presupune că hipnoza ar facilita rezolvarea tuturor problemelor de ordin psiho-emoțional. Se presupune că starea de transă hipnotică ar putea aduce în memoria persoanei hipnotizate amintiri suprimate, chiar și amintirile din viețile anterioare ale spiritului reincarnat sau din perioada în care spiritul nu a fost reincarnat. Hipnoza în care se presupune că are loc conștientizarea amintirilor din viețile anterioare se numește hipnoză regresivă.

Reținem următoarele: Un om aflat în stare de transă hipnotică se află pe un nivel de conștiință asemănător cu cel al unui om aflat în stare de somn, deci pe un nivel de conștiință care variază între subconștient și inconștient. Altfel spus, un om hipnotizat se află pe un nivel de conștiință redus și într-o stare în care gradul lui de sugestibilitate este foarte mare. Hipnotizatorul poate introduce o ancoră de sugestibilitate în subconștientul sau în inconștientul hipnotizatului. În felul acesta, hipnotizatul devine sclavul mental al hipnotizatorului. Pacientul poate oferi informații sensibile din viața sa, ceea ce îl poate face oricând victima unor forțe răuvoitoare și dușmănoase.

2. Caracterul regresiv al spiritului

Spiritul este, printre altele, un procesator de carmă. Carma este totalitatea informațiilor ce provin din percepțiile simțurilor și care sunt stocate în memoria de lungă durată a spiritului. În cadrul procesării carmei, spiritul are un caracter regresiv. Caracterul regresiv al spiritului constă în faptul că tendința generală a lui este de a procesa carma dinspre prezent înspre trecut.

În mod succint exprimat, spiritul se mișcă întotdeauna înspre trecut. Pe perioade mici de timp, el se poate mișca în trecut sau poate reveni înspre prezent, însă pe perioade mari de timp el se mișcă întotdeauna spre trecut. Putem spune deci că spiritul regresează, deoarece el se mișcă întotdeauna înapoi înspre trecut.

În meditație poți observa foarte bine caracterul regresiv al spiritului. Spiritul procesează în acest fel carma din viața prezentă. Acesta este motivul pentru care, în timpul meditației, vei vedea imagini din viața prezentă. La un moment dat aceste imagini dispar. În momentul în care nu vei mai observa imagini, spiritul se află în embrionul sau în fătul din uterul mamei. Din această perioadă de timp, nu există imagini de procesat, ci numai simțăminte ce provin de la mamă. După ce spiritul procesează această perioadă de timp, el se mișcă mai mult în trecut și ajunge în viața anterioară. În această perioadă vei vedea imagini pe care nu le-ai văzut în viața ta. Aceste imagini provin din viața ta anterioară. În acest moment îți vei da seama prin experiență proprie de faptul că reincarnarea nu este o teorie, ci un fapt real.

Conform experienței mele spirituale, este nevoie de cam 6 luni de meditație intensă pentru a procesa întreaga viață și a ajunge cu spiritul în viața anterioară. Meditație intensă înseamnă două ședințe pe zi de câte cel puțin 2 ore.

Reținem următoarele: Pentru a accesa imagini din viața anterioară trebuie să te afli pe un nivel de conștiință ridicat astfel încât spiritul să poată regresa. Aceasta necesită un proces meditativ ce se poate extinde pe luni de zile.

3. Comportamentul gândurilor

Gândurile sunt rezultatul senzaţiilor ce vin din exterior prin intermediul aparatelor de percepţie. Ele apar iniţial în conştient. Ele coboară încet, încet, în subconştient, după care ating inconştientul. În inconştient se găseşte centrala energetică a sufletului. Această centrală are o putere infinită.

Prin atingerea acestui nivel, gândul prinde o forţă mai mare. El începe să se ridice din nou înspre conştient. El repeta acest ciclu până când atinge o forţă mai mare decât voinţa persoanei. În acest moment, persoana trebuie neapărat să transpună în faptă acest gând. Persoana are senzaţia că ea, în cunoştinţă de cauză, a luat decizia de a înfăptui această faptă. În realitate însă, gândul a căpătat o forţă aşa de mare încât persoana trebuie să se supună acestuia. De multe ori oamenii, după ce au înfăptuit ceva, spun următoarele expresii:

„Parcă mi-a furat Dumnezeu mințile!”

sau

„Dracu m-a pus!”

Acești oameni doresc să exprime faptul că în momentul înfăptuirii faptei respective nu au fost pe deplin conștienți și că regretă fapta respectivă. Voința acestor oameni a fost mai slabă decât gândul ce i-a condus la fapta respectivă, ceea ce a făcut ca ei să fie forțați de gândul respectiv să înfăptuiască ceea ce au înfăptuit.

Reținem următoarele: Un gând provenit de la altcineva te poate forța să înfăptuiești ceva ce nu dorești.

4. Concluzii

Observăm faptul că teoria „hipnozei regresive” a fost inspirată din caracterul regresiv al spiritului. Cineva a observat această caracteristică a spiritului și a formulat teoria „hipnozei regresive” pentru a câștiga bani, pentru a produce sclavi mentali și pentru a face rost de informații sensibile ce pot fi folosite în scop propriu sau pot fi transformate în bani.

Deoarece în transa hipnotică, hipnotizatul se află pe un nivel foarte scăzut de conștiință, el nu poate accesa memoria de lungă durată a spiritului pentru a putea vedea imagini din viețile anterioare. În plus, o ședință de hipnoză durează doar câteva ore ceea ce este un timp foarte scurt pentru a atinge profunzimile spiritului. În concluzie, hipnoza regresivă este doar o înșelătorie și deci informațiile aflate în cadrul acestei hipnoze, ce susțin o regresie a spiritului, sunt 100% fabulații. Unele dintre aceste informații sunt fabulațiile unor pseudo-pacienți care lucrează mână în mână cu hipnotizatorul, altele sunt visele pacientului și celelalte sunt vise induse în mod parțial sau total de hipnotizator. Hipnoza, inclusiv cea denumită a fi regresivă, se face pentru bani, pentru a crea sclavi mentali și pentru a obține informații sensibile de la pacienți.

Nu te lăsa niciodată hipnotizat!

Hipnoza este opusul conștientizării!

Un om rațional tinde întotdeauna să-și ridice gradul de conștiință!

Autor: Mihail Ispan