Barbar = Barba + r = Bărbat cu barbă.
Termenul românesc barba este un substantiv aflat în cazul nominativ și înseamnă păr care crește pe obrajii și pe gâtul bărbaților, iar sufixul r din termenul românesc barbar denotă masculinul în cazul multor adjective și substantive aflate în cazul nominativ.
Barba: barba (în latină), barba (în italiană), barba (în portugheză), barba (în spaniolă), barbe (în franceză), Bart (în germană), beard (în engleză)
Barbar: barbarus (în latină), barbaro (în italiană), barbaro (în portugheză), barbaro (în spaniolă), barbare (în franceză), Barbar (în germană), barbarian (în engleză)
Cuvântul barbar este un cuvânt foarte vechi care a avut următoarea semnificație: bărbat cu barbă. Multe cuvinte au fost pervertite prin schimbarea semnificațiilor lor inițiale pentru a sluji unor indivizi perverși. Noua semnificație a acestui cuvânt, oferită mai ales în referințele istorice, este următoarea: individ de pe un teritoriu, dintr-o cultură sau dintr-un grup străin, considerat inferior, necivilizat, nepoliticos, grosolan, needucat și violent.
Limba română este limba strămoșească a românilor și este o limbă auto-explicativă. Ea este una dintre cele mai vechi limbi ale lumii. Din ea provine limba latină, așa precum a afirmat Miceal Ledwith. Miceal Ledwith a fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea ceea ce a făcut să aibă acces la documentele din arhivele secrete ale Vaticanului. În consecință, cu cât termenii limbilor străine pentru termenii românești barbă și barbar sunt mai apropiate de termenii românești cu atât limba respectivă este mai veche.
Autor: Mihail Ispan
