Drapelul românesc este un drapel tricolor. Drapelurile tricolore sunt de două tipuri: cele ce au benzile colorate dispuse în mod vertical și cele ce au benzile colorate dispuse în mod orizontal. Pentru a înțelege ordinea benzilor ce compun un drapel tricolor este bine să știm în ce mod se ilustrează drapelele. În general, drapelele sunt ilustrate astfel încât partea fixă a benzii să se afle în partea stângă a observatorului, iar partea fluturătoare a benzii să se afle în partea dreaptă a observatorului. Această vedere a drapelului se numește avers, în timp ce partea din spate a drapelului se numește revers. Excepție de la această regulă o fac unele steaguri islamice inscripționate în limba arabă. Limba arabă se scrie de la dreapta la stânga. Pentru aceste steaguri, aversul este partea steagului în care partea fixă a benzii se află în partea dreaptă a observatorului, în timp ce partea fluturătoare a benzii se află în partea stângă a observatorului. Ordinea benzilor pentru primul tip de drapele este de la stânga la dreapta, iar ordinea benzilor pentru al doilea tip de drapele este de sus în jos. Ordinea benzilor de pe drapelele tricolore este identică cu ordinea de scriere și citire a unei pagini cu număr impar scrisă în limba română, poziția cotorului cărții fiind considerat a fi poziția lăncii drapelului.
Pe drapelul românesc se află cele trei culori care definesc națiunea română. Aceste culori sunt: roșu, galben și albastru. Ele au fost utilizate încă din vechime fiind prezente în documentele lui Mihai Viteazul și pe steagurile Moldovei de pe vremea lui Ștefan cel Mare.
Drapelul tricolor a apărut la începutul secolului al XIX care a marcat inițierea unui proces denumit renașterea națională a Românei. Istoria Drapelului Tricolor a început în mod oficial în anul 1834 atunci când domnitorul Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, a propus pentru aprobare sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor și pavilioanelor navale de luptă. Modelul propus de domnitor era un drapel cu față roșie, albastră și galbenă. În anul 1840, domnitorul a adoptat un nou model de drapel. Acesta a fost primul tricolor. El aveau benzile colorate dispuse în mod orizontal în modul următor: banda roșie era amplasată pe prima poziție, deci în poziția de sus, după care urma banda galbenă și cea albastră. În centrul drapelului tricolor se afla un scut alb ornamentat cu acvila valahă.
În consecință, primul tricolor era un tricolor cu benzile colorate dispuse în mod orizontal și a avut următoarea ordine a benzilor colorate: banda roșie era prima bandă, banda galbenă era a doua bandă, iar banda albastră era a treia bandă. Transformarea acestui tricolor într-unul cu benzile colorate dispuse în mod vertical ar fi trebuit să conducă la un tricolor cu următoarea ordine a benzilor: banda roșie să fie prima bandă, deci să fie așezată la lance, banda galbenă să fie la mijloc și banda albastră să fie banda fluturătoare.
Primul tricolor a fost modificat prin decretul de la 14/26 iunie 1848 de către guvernul revoluționarilor pașoptiști prin faptul că poziția benzii roșii a fost modificată. În acest fel, drapelul avea benzile colorate așezate în mod orizontal, însă banda albastră a devenit prima bandă, iar banda roșie a devenit a treia bandă. Pe drapel se afla deviza Dreptate și Frăție. Figurile marcante ale revoluției pașoptiste au fost masoni care se pare că au fost finanțați de marea finanță evreiască în schimbul încetățenirii evreilor. Revoluția pașoptistă a fost planificată, inițiată și condusă de masonerie. Aspirațiile românești au coincis însă cu planul masonic de atunci. Putem spune că modificarea făcută de guvernul pașoptist a fost făcută de masoni și deci ea a condus la un drapel masonic. În urma decretului din 13/25 iulie 1848, drapelul tricolor a fost modificat prin faptul că benzile colorate au fost dispuse de data această în poziție verticală. Acest drapel tricolor avea următoarea ordine a benzilor colorate: prima bandă era albastră și deci era așezată la lance, a doua bandă era banda galbenă și a treia bandă era banda roșie.
În anul 1849, domnitorul Țării Românești, Barbu Dimitrie Știrbei, a adoptat un nou drapel de luptă care era un drapel tricolor cu benzi orizontale și la care banda roșie se afla pe prima poziție. În mijlocul acestui drapel se afla acvila valahă. Acesta a fost al doilea tricolor. Barbu Dimitrie Știrbei era mason, însă a fost un adversar al pașoptiștilor.
În data de 22 iunie 1861, domnitorul Principatelor Unite formate din Moldova și Țara Românească, Alexandru Ioan Cuza, a stabilit prin decret ca drapelul tricolor să fie drapelul oficial al Principatelor Unite. Acest drapel avea benzile orizontale, prima bandă fiind roșie, a doua galbenă și a treia albastră. El nu era dotat cu niciun alt însemn. Acesta a fost cel de-al treilea tricolor. Drapelele de luptă aveau însă acvila romană cu crucea în clonț. Drapelul oficial al Principatelor Unite a fost folosit până la abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza care a avut loc în anul 1866.
Alexandru Ioan Cuza poate fi considerat pe bună dreptate ca fiind cel mai mare patriot și om de stat al națiunii române deoarece el este cel care a înfăptuit cele mai importante reforme în următoarele domenii: militar, politic, economic, învăţământ, cultură şi legislaţie. Aceste reforme au condus la formarea unui stat modern.
După abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit principe al României după care a fost încoronat devenind astfel Regele României. Apartenența la masonerie a lui Alexandru Ioan Cuza nu a putut fi niciodată dovedită, însă este cert faptul că masonii l-au sprijinit pentru a ajunge principe la Iași și la București. Toți miniștrii lui au fost masoni. Cei care l-a forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice au fost masoni. Cauza principală a detronării sale a fost faptul că el a vrut să facă o bancă națională ceea ce ar fi însemnat să nu plătească dobânzi bancherilor străini pentru datoria publică. În anul 1866, datoria publică a atins suma de peste 82 de milioane de lei.
După abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza, conducerea guvernului a fost încredințată lui Ion Ghica, iar Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit principe al României după care a fost încoronat devenind astfel Regele României. În data de 12/24 aprilie 1867, Senatul hotărăște ca drapelul să aibă benzile colorate dispuse în mod vertical, iar pe prima poziție să se afle banda albastră, după care să urmeze banda galbenă și cea roșie. În consecință, drapelul revine la modelul din 1848. Acest drapel a fost utilizat până în 1918. Ion Ghica a fost mason. El a activat în gruparea masonică numită Frăția.
În data de 2 decembrie 1917, a fost constituită Republica Democrată Moldovenească care, pe data de 24 ianuarie 1918, și-a proclamat independența. Drapelul Republicii Democrate Moldovenești avea benzile colorate amplasate în mod orizontal, pe prima poziție aflându-se banda albastră care era urmată de banda galbenă și cea roșie. Pe banda galbenă se afla următoarea inscripție: Republica Democratică Moldovenească și Independentă. Drapele românilor din Transilvania erau în principiu la fel ca și cel din Republica Democrată Moldovenească, însă nu aveau inscripție.
În perioada interbelică, după înfăptuirea României Mari, drapelul a rămas în principiu la fel. Drapelul avea benzile colorate dispuse în mod vertical, banda albastră aflându-se pe prima poziție urmată de banda galbenă și cea roșie.
Imediat după abdicarea forțată a Regelui Mihai I, care a avut loc pe data de 30 decembrie 1947, a fost instaurată Republica Populară Română după care, prin adoptarea constituției din 1965, a fost proclamată Republica Socialistă România. Atât pe timpul Republicii Populare Române cât și pe timpul Republicii Socialiste Române, drapelul a rămas în principiu la fel ca și cel de dinainte având de această dată o stemă în centru. Republica Socialistă România a fost condusă până la lovitura de stat din 1989 de către Nicolae Ceaușescu. Apartenența la masonerie a lui Nicolae Ceaușescu nu a putut fi niciodată dovedită, însă este cert faptul că, în ultimii 5 ani de existență a Republicii Socialiste România, el a avut o relație foarte prietenoasă cu masonii.
Pe data de 25 decembrie 1989, după înscenarea unui proces, Nicolae Ceaușescu și soția sa au fost uciși în mod ritualic prin împușcare. Ritualitatea uciderii lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale rezidă din faptul că ei au fost uciși exact pe data de 25 decembrie, ziua în care creștinii sărbătoresc Crăciunul, numită și Nașterea Domnului. Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere datorită faptului că a plătit toate împrumuturile contractate de la marea finanță ceea ce însemna faptul că nu mai trebuia să plătească dobânzi acesteia.
După lovitura de stat din 1989, președenția României a fost preluată de către evreul Ion Iliescu. Ion Iliescu a reînființat masoneria în România. Drapelul național al României a rămas în principiu același cu singura diferență că pe acesta nu se mai află stemă.
Concluzii:
Culorile drapelului românesc au rămas același până în ziua de astăzi. Dispunerea benzilor a alternat în timp între o dispunere orizontală și una verticală. Pozițiile culorilor roșu și albastru au alternat în timp, roșu ocupând în mod alternativ prima și ultima poziție, iar albastru ocupând în mod alternativ ultima și prima poziție. Primul, al doilea și al treilea drapel tricolor, deci cel din 1840, cel din 1849 și cel din 1861, au avut banda roșie pe prima poziție. Primul tricolor a fost modificat prin decretul de la 14/26 iunie 1848 de către guvernul revoluționarilor pașoptiști prin faptul că poziția benzii roșii a fost modificată. Revoluționarii pașoptiști au fost masoni naționaliști finanțați de marea finanță evreiască. Al treilea tricolor a fost modificat în data de 12/24 aprilie 1867, pe timpul în care guvernarea aparținea masonului Ion Ghica. De atunci, poziția benzilor colorate a rămas aceeași: pe prima poziție s-a aflat banda albastră care era urmată de banda galbenă și cea roșie.
În consecință, primul tricolor era un tricolor cu benzile colorate dispuse în mod orizontal și a avut următoarea ordine a benzilor colorate: banda roșie era prima bandă, banda galbenă era a doua bandă, iar banda albastră era a treia bandă. Transformarea acestui tricolor într-unul cu benzile colorate dispuse în mod vertical ar fi trebuit să conducă la un tricolor cu următoarea ordine a benzilor: banda roșie să fie prima bandă, deci să fie așezată la lance, banda galbenă să fie la mijloc și banda albastră să fie banda fluturătoare.
Transformarea primului tricolor într-unul cu benzile colorate dispuse în mod vertical este îndreptățită, logică și binevenită. În următoarele rânduri voi argumenta această aserțiune.
Toate aceste țări împreună: România, Republica Moldova, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Mexic, toate țările din America Latină și toate țările din Africa în care se vorbesc limbi romanice sunt denumite în limbajul specialiștilor de lingvistică cu termenul Romania Continua. Inclusiv Canada francofonă face parte din Romania Continua. Limbile romanice nu a apărut din latină, ci latina este o limbă ce a apărut din limba strămoșească a românilor așa cum a afirmat Miceal Ledwith. Miceal Ledwith a fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea ceea ce a făcut să aibă acces la documentele din arhivele secrete ale Vaticanului. Termenul latinesc continua înseamnă continuu, conectat și unit. Sintagma Romania Continua înseamnă în fapt România Unită.
În 57 de țări din lume, limba oficială este o limbă romanică. În consecință, Romania Continua cuprinde 57 de țări. Dintre acestea, 16 țări au un drapel cu trei benzi verticale egale. 14 țări din cele 16 țări au un drapel tricolor, în timp ce 2 țări din cele 16 țări au un drapel bicolor. La drapelul bicolor, benzile de pe prima și a treia poziție au aceeași culoare, în timp ce culoarea benzii de pe poziția a doua diferă față de culoarea celorlalte două benzi.
Transformarea primului tricolor într-unul cu benzile colorate dispuse în mod vertical este îndreptățită, logică și binevenită deoarece este specifică țărilor din Romania Continua.
În rândurile de mai jos sunt enumerate țările din Romania Continua care au o limbă romanică pe post de limbă oficială și al căror drapel are trei benzi verticale.
Trei benzi verticale egale:
1. tricolor
România (limba oficială: româna)
Republica Moldova (limba oficială: româna)
Italia (limba oficială: italiana)
Franța (limba oficială: franceza)
Belgia (limbi oficiale: olandeza, franceza, germana) Olandeza este o limbă romanică.
Republica Senegal (limba oficială: franceza)
Republica Camerun (limbi oficiale: franceza, engleza)
Republica Ciad (limbi oficiale: franceza, araba) Albastru, galben, roșu. Nuanța albastrului diferă față de cea a tricolorului românesc.
Republica Guineea (limbă oficială: franceza)
Republica Coasta de Fildeș (13 limbi oficiale, limba folosită de facto: franceza)
Republica Mali (8 limbi oficiale, limbă minoritară: franceza)
Statele Unite Mexicane (limba oficială: spaniola)
Republica Senegal (limba oficială: franceza)
Principatul Andorrei (limba oficială: catalană) Albastru, galben, roșu cu stemă în mijloc.
2. bicolor
Republica Guatemala (limba oficială: spaniola)
Republica Peru (limba oficială: spaniola)
Transformarea primului tricolor într-unul cu benzile colorate dispuse în mod vertical ar fi trebuit să conducă la un tricolor cu următoarea ordine a benzilor: banda roșie să fie prima bandă, deci să fie așezată la lance, banda galbenă să fie la mijloc și banda albastră să fie banda fluturătoare. Tricolorul la care banda albastră se află pe prima poziție are o amprentă masonică și comunistă. De aceea, poziționarea benzilor colorate de pe acest tricolor nu este nici îndreptățită, nici logică și nici binevenită.
Tricolorul națiunii române trebuie să aibă benzile colorate dispuse în mod vertical. Benzile colorate trebuie poziționate astfel: banda roșie să fie pe prima poziție, deci ea să se afle la lance, banda galbenă să fie pe a doua poziție, deci să se afle în mijloc, iar banda albastră să fie a treia bandă, deci să fie banda fluturătoare. Se spune roșu, galben și albastru. Nu se spune albastru, galben și roșu.
Vă recomand să refuzați arborarea tricolorului de origine masonică și comunistă. Arborați întotdeauna tricolorul națiunii române!
Autor: Mihail Ispan
